Aleka vrea sa fie fotograf

Aleka, fata care împărţea bileţele

Stăteam şi eu, ca tot omu’, să vina un 85. Prin zona Obor. Şi vine! Hmmm… nu, nu ca de obicei… adică… ba da! De venit, el vine ca de obicei (aglomerat şi cu întârziere ) ). Nu mi se întâmplă însă de multe ori să primesc un bileţel de la o fată… din mers… eu urcam, ea cobora. Mai mult… ce citesc pe el? Că mă invita să fiu model pentru o şedinţă de fotografie… fotografie “nud”. Pfff… asta da! Eu şi fotografia, eu şi nudul, baba şi lansatorul de rachete ). Am cautat-o totuşi. Mă interesa proiectul din perspectiva mea vroiam să văd ce e cu el. Nu m-am lămurit, deocamdată, însă am descoperit o puştoaică de 18 ani, din Slobozia însă cu week-end-uri petrecute în Bucureşti, o fată sigură pe ea, foarte talentată, zic eu, tare simpatică: Aleka (Alexandra Sarah Vlădăreanu). Mai jos… fotografii facute de ea şi… “niţel” interviu .

Confused

Eu: De ce fotografie? De ce nu muzică sau 100 de metri garduri?
Aleka: Pentru că prin fotografie am reuşit să mă exprim cel mai bine!
Eu: Ce vrei să exprimi? ce vrei să arăţi? Şi cât din ce e acolo eşti tu?
Aleka: Să exprim sentimente, dorinţe, întâmplări, orice. Totul sunt eu!
Eu: Şi totuşi… nu urmăreşti ceva anume? Ori fericirea, ori tristeţea, ori nepăsarea… poate culoarea ori forma… ce e drept ori ce este ondulat? Cum e lumea ta?
Aleka: Lumea mea… hmmm… urmăresc fericirea… sunt independentă… în fine: ondulată sau dreaptă, important este că ea există! Caut libertatea!

Cool Drinks

Eu: Răspunsul e tare ciudat… să înţeleg, din el… că e mai degrabă ondulat, drumul tău, decât drept.
Aleka: Ambele! Drept, deoarece ştiu ce vreau, ondulat deoarece aşa e viitorul.
Eu: Îmi place. Ziceai ca esti a 11-a, la mate-info… în Slobozia. am reţinut? Da! Când ţi-ai dat seama că îţi place fotografia?
Aleka: Aveam 13 ani parcă… şi eram în avion, în drum spre Suedia, spre tatăl meu. Era prima oară când ma duceam la el… prima oară când mergeam cu avionul… prima oara când am văzut norii aşa cum sunt acolo sus… şi apusul de asemenea, superb şi pătrunzător. I-am facut o poză acelui apus, cu un aparat simplu. Mă ofticam că nu puteam deschide geamul să iasă poza mai bine.
Eu: Şi atunci… de ce mate-info?
Aleka: Deoarece credeam că include tot ceea ce-mi plăcea mie: limbi străine, limba şi literatura română, informatică, geografie, desen şi muzică…
Eu: Şi când ţi-ai dat seama că nu e deloc aşa? Că nu e tot ce vrei acolo?
Aleka: Pe clasa a 10-a, când am văzut de fapt cu ce se mănâncă informatica şi matematica… Atunci când mi-am schimbat “interesele”… Când nu am mai făcut desen şi muzică şi, probabil, atunci când m-a făcut diriginta betivă, drogată şi lesbiană… deşi eram în pat de vreo 3 luni, bolnavă de sinuzită! Ok, exclude ultima faza… deşi m-a determinat şi ea… diriginta mea fiind profă de fizică. Să citeşti ultimul jurnal de pe deviant.

Downcast

Eu: Ce muzică asculţi?
Aleka: Uhm… rock (diverse subgenuri dar nu heavy), electro (la petreceri de obicei), trip hop (când vreau să mă destind sau să bocesc), r’n'b sau hip hop sau pur şi simplu melodii de street dance sau breakdance când sunt la sală, la practice, cu my kiddos; şi gen Cafe del Mar… sau Mika… Robbie Williams mai îmi place. Placebo şi Depeche Mode sunt printre primii: ii ador!
Eu: film?
Aleka: Sweet November, Dangerous Minds, Cruel Intentions, Requiem For A Dream, Grind, Just Like Heaven, The Conspiracy Theory, Queen Of The Damned, Save The Last Dance, DoMiNo, Garfield, Step Up…
Eu: Carte?
Aleka: Îmi plac, în general, cărţile cu mai multe puncte culminante… şi îmi plac mult SF-urile; dar nu toate… ba chiar puţine. O carte care mia plăcut într-adevăr… LoLiTa de Nabokov. Şi seria Harry Potter.
Eu: Şi eu le-am citit; pe toate. Aştept volumul 7. În final… un motto?
Aleka: Am 3! Fiecare mă descrie într-un fel sau altul: 1. Wake Up & Smell The Desperation! 2. Scopul meu în viaţă este Libertatea şi 3. Live, Laugh, Love!
Eu: Ok. Mulţumesc… Ne mai auzim!

Light Coke Flower

Bubbles

Cafeneaua Veche

Lemon H2O

TV Riot

Still Standing

Heroin

fotografiile: © 2007, Alexandra Sarah Vlădăreanu (Aleka)