Expoziţia marchează 50 de ani de la moartea sculptorului (1876-1957) şi chiar reuşeşte – aş spune – să ofere o imagine cât mai complexă a lui Constantin Brâncuşi.
De la fotografiile din colecţia Sorana Georgescu-Gorjan, care prezintă diferite momente din timpul ridicării Coloanei Fără Sfârşit, şi până la ramele de oglinzi pe care Brâncuşi le-a sculptat în vremea în care era elev al Şcolii de Arte şi Meserii din Craiova, o serie de obiecte mai mult ori mai puţin importante umplu sălile.
De remarcat este, în ceea ce priveşte opera maestrului, Bustul lui Carol Davila, precum şi replica Domnişoarei Pogany din 1913 realizată de Cecilia Cuţescu Stork în 1950. Restul operelor sunt prezentate prin intermediul fotografiilor; este de notat absenţa Rugăciunii, care se află în patrimoniul MNaR.
Interesante sunt şi numeroasele acte, printre care amintesc aici certificatul de naştere, foaia matricolă de la Universitatea de Arte din Bucureşti, precum şi scrisoarea prin care Arethie G. Tătărescu îl înştiinţează pe primarul din Târgul Jiu că Liga (sic!) dăruieşte oraşului „o coloană şi un portal de piatră, operă a marelui sculptor Brâncuşi”.
Perspectiva este completată de obiecte care i-au aparţinut, de cărţi, de monede sau de emisiuni filatelice care îl au ca subiect, de scrisori pe care le-a trimis; mai mult, de acea bancnotă de 500 de lei pe care BNR a emis-o acum mulţi ani şi care îl înfăţişează.
text: TimeOut Bucureşti (nr.28, 20 aprilie – 3 mai)
.jpg)
Au avut ceva de spus